Filme artisitice
Suferinţa psihică generata de muncă a constituit un subiect de interes nu numai pentru cercetători, ci şi pentru oamenii de cultură, astfel incat, pe parcursul timpului, numeroşi cineaşti au readat în operele lor dramele şi dificultăţile cu care se confruntă oamenii în raport cu munca.
The Navigators
(2001)
The Navigators este povestea unui grup de lucrători angajați ai căilor ferate britanice, British Rail şi efectele pe care le-a avut privatizarea asupra nu numai a companiei cât şi a relaţiilor interpersonale atât pe linie ierarhică, cât şi pe linie orizontală. Schimbarea organizării muncii şi introducerea unor noi principii şi a unei noi politici de management şi gestiune a personalului distruge grupul de muncă, ditruge cooperarea dintre colegi, distruge strategiile colective de apărare şi în final conduce la tragice accidente de muncă ce vor produce adevărate drame individuale. Munca şi problemele de la muncă se inserează în viaţa privată a tuturor membrilor grupului şi riscă să genereze şi aici dezechilibre grave.
Filmul scoate în evidenţă riscurile precarizării muncii, a externalizării, a reducerii costurilor şi cheltuielilor de personal, nu numai asupra situaţiei materiale ale angajaţilor, ci şi asupra identităţii acestora mai ales din perspectiva componentei etice a personalităţii. Schimbarea organizaţională prost gestionată se răsfrânge inclusiv asupra calităţii muncii şi a performaţei, distruge tot ceea ce anterior se efectua cu un nivel ridicat de implicare şi dedicare din partea tuturor angajaţilor, chiar dacă recompensa financiară a acestora nu era mare, însă recompensa socială era suficientă pentru a stimula iniţiativa, riguroozitatea şi responsabilitatea angajaţilor. Odată distrus liantul social, munca îşi pierde semnificaţia, sensul pentru individ şi oamenii încep să facă şi ei rabat de la reguli, de la calitate şi atunci apar accidentele grave ce se soldează cu pierderea de vieţi omeneşti într-o meserie care înainte nu presupunea riscuri atât de ridicate.
The Navigators trailer
Serpico
(1973) – Al Pacino in rol principal
Serpico redă o istorie adevărată despre un poliţist cinstit din NewYork care decide să desconsipre şi să scoată la lumină corupţia din sistemul newyorkez de politie (un whistleblower). Nu este o poveste de succes in care adevarul triumfa, din contra, este o poveste reala, in care persoana care nu s-a conformat grupului şi regulilor acestora a fost atacata, si chiar mai mult, s-a încercat eliminarea totală a acesteia.
Serpico este o punere în scenă a unui veritabil proces de alienare socială, şi de “autonomie morală subiectivă” (vezi articolul Munca între banalizarea răului şi emancipare) în care individul care rămâne în contact cu realitatea şi ţine la adevărul său, este respins de societate, sau de grupul social din care face parte şi care, în realitate, aceasta este cel alienat şi nu individul. Filmul înfăţişează într-o manieră veridică modul in care graniţele dintre muncă şi viaţa privată sunt estompate, motivaţia pentru care Frank Serpico a ales această profesie şi reuşeşte să înfăţişeaze dinamica şi influenţa majoră pe care o are în realitate munca asupra vieţii individului, fiind în consonanţă cu conceptul de centralite a muncii din psihodinamica muncii.
Serpico este şi un foarte bun exemplu de strategie colectivă de apărare construită de către poliţişti pentru a face faţă constrângerilor şi presiunilor generate de organizarea muncii (şi astfel să poată continua să exercite această profesie în condiţiile date) respectiv: riscurile inerente pe care le presupune profesia de poliţist, resursele tehnice şi materiale precare pe care le au la dispoziţie, instrucţia deficitară, neadaptată realităţii din stradă, remuneraţia insuficientă în raport cu condiţiile şi organizarea muncii, sacrificiile pe care le fac pentru a exercita această profesie (poliţiştii renunţă voluntar la anumite libertăţi, sunt obligaţi să fie disponibili oricând la apel, se expun riscului de vătămare corporală şi chiar de a-şi pierde viaţa, nici chiar atitudinea socială nu este întotdeauna favorabilă poliţiştilor deoarece ei sunt cei care impun legile, impun restricţii şi constrângeri), dificultăţile generate de programul de lucru (inclusiv cu ture de noapte), o activitate complexă, care presupune atat muncă de birou cât şi de teren, constângerile birocratice şi legislative, confruntarea cu rigiditatea procedurilor, etc.
Serpico trailer
Clinica muncii 