Rezultatele partiale ale anchetei adresate medicilor de medicina muncii

Puteţi acum urmări rezultatele parţiale din ancheta  Riscurile psihosociale si tulburările psihice cu origine profesională în practica de medicina muncii – adresat EXCLUSIV MEDICILOR DE MEDICINA MUNCII.

Vizitati pagina CERCETARE.

Anchetă de psihodinamica muncii într-o televiziune

Acum este disponibilă şi traducerea articolului O anchetă de psihodinamica muncii în cadrul unei televiziuni. Puteţi accesa articolul fie direct apăsând click aici, fie din secţiunea Articole.

Cercetare privind riscurile psihosociale

In cadrul proiectului de cercetare doctorală am lansat două anchete (vezi secţiunea Cercetare din dreapta – SURVEY).

Prima, Perceptia riscurilor psihosociale la munca, se adreseaza persoanelor care au minim 18 ani împliniţi şi care desfăşoară în mod activ o activitate de muncă, indiferent de forma juridică a relaţiilor profesionale (contract de muncă, PFA, contract de cesiune drepturi de autor, etc.), precum şi indiferent de funcţia ocupată sau nivelul ierarhic.

Cea de-a doua, Riscurile psihosociale si tulburarile psihice cu origine profesionala in practica de medicina muncii, se adresează exclusiv medicilor de medicina muncii.

Proiectul de cercetare doctorală vizează o mai bună înţelegere a situaţiilor de muncă care sunt susceptibile de a afecta starea de bine din punct de vedere psihic a persoanelor în raport cu munca pe care acestea o desfăşoară. Fundamentul teoretic al cercetării este modelul explicativ al raportului muncă-sănătate psihică stabilit de psihodinamica muncii care a demonstrat rolul de constructor al identităţii pe care îl deţine activitatea de muncă. Prin muncă însă, psihodinamica muncii înţelege ansablul de acţiuni şi resurse mobilizate de către persoana care munceşte pentru a reduce decalajul dintre ceea ce este prescris în activitatea de muncă (prin reguli, proceduri, standarde de performanţa şi calitate, prin raporturile ierarhice, practic organizarea prescrisă a muncii) şi ceea ce presupune în mod real activitatea respectivă de muncă. Acest decalaj solicită din partea salariaţilor investirea şi implicarea cu toată personalitatea lor în activitatea de muncă, astfel încât aceştia să poată depăşi problemele, obstacolele cu care se confruntă (fie de natură materială, tehnică, fie de natură socială) şi să îndeplinească obiectivele şi sarcinile care le sunt trasate.

Adevărata muncă nu constă numai în îndeplinirea mecanică a “fişei de post”, ci presupune dezvoltarea unor abilităţi specifice, mobilizarea unor resurse subiective şi depunerea unui efort considerabil din partea oamenilor, aspecte care contribuie semnificativ la performanţa acestora şi care, nu pot fi obiectivate, nu pot fi măsurate şi nici evaluate cantitativ.

 

 

 

Un model de intervenţie tipic din psihodinamica muncii

Secţiunea Articole s-a îmbogăţit cu un nou text Anchetă de psihodinamica muncii într-o televiziune. Articolul este un raport de cercetare al unui studiu desfăşurat în Canada în cadrul unei televiziuni de către o echipăde cercetători interdiciplinară, studiu ce a fost iniţiat în urma unei solicitări venită din parte sindicatului staţiei respective de televiziune.

Articolul prezintă o anchetă tipică de psihodinamica muncii.

Obiectivele de cercetare:

– din perspectiva psihodinamicii muncii – o mai bună înţelegere a raportului dintre organizarea muncii şi starea de bine din punct de vedere psihic a angajaţilor;

– favorizarea identificării unei direcţii de intervenţie privind reorganizarea muncii din prisma colectivului de muncă – conducere şi salariaţi – clarificarea unor direcţii de acţiune în vederea elaborării unui proiect de reorganizare a muncii fundamentat pe valori, interese convergente şi divergente, parametri ce vor fi evidenţiaţi în cadrul anchetei; în urma acestui demers ar urma să ia naştere un plan de acţiune elaborat de ambele părţi;

Participanţi:

Grupurile care au participat la cercetare, denumite “colective de anchetă” sunt alcătuite strict din voluntari. În total au participat 40 de persoane: jurnalişti, realizatori şi asistenţi de redacţie, cineaşti, maşinişti, directori tehnici, regizori, personal de la montaje, sunetişti, videograficieni, secretari, operatori, recepţionişti, tehnicieni. Conducerea a fost reprezentată de manageri din departamentul de ştiri, precum şi din departamente administrative şi de suport.

Metodologia de cercetare utilizată în psihodinamica muncii se bazează pe interviuri colective cu grupuri de voluntari.

Rezultate:

După identificarea surselor de suferinţă şi a mecanismelor de apărare (individuale şi colective) şi evidenţierea acestora în cadrul grupurilor, angajaţii împreună cu conducerea s-au întâlnit la final pentru a discuta bazele unui plan de acţiune cu scopul de a ameliora climatul profesional.

Noutăţi editoriale

Semnalez apariţia a trei noi publicaţii de interes pentru psihodinamica muncii (vezi secţunea Cărţi). Aceste cărţi nu pot fi (încă) achiziţionate în România şi nici nu pot fi găsite în varianta tradusă în limba română.

Observaţii clinice în psihopatologia muncii
Christophe Dejours

Psihopatologia muncii studiază procesele care stau la originea declanşării tulburărilor psihiatrice legate de presiunile de la muncă. În această lucrare sunt prezentate şase observaţii clinice: o decompensare psihosomatică gravă (stare de sănătate astmatică), un episod delirant, o stare de confuzie demenţială, tulburare sexuală, două decompensări succesive survenită la o victimă a hărţuirii profesionale şi la agresorul acestuia, o sinucidere. Fiecare dintre acestea este studiat începând cu etiologia până la tratament pentru a evidenţia diferenţele între analiza convenţională şi interpretarea datelor luând în considerare munca. Acestea au fost realizate de psihiatri şi psihanalişti care au participat la cercetările conduse de laboratorul specializat de la Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii (CNAM). Acestea pot servi ca material fundamental pentru formarea practicienilor şi a studenţilor şi permit diferiţilor specialişti şi cercetători  implicaţi în mediul organizaţional să înţeleagă în ce constă patologia mentală legată de muncă ce caracterizează evoluţia societăţii în perioada contemporană.

 

Depresia celor oprimaţi: anchetă privind suferinţa psihică în Franţa
Patrick Coupechoux

Milioane de persoane suferă astăzi de anxietate, fobii, depresie. Suferinţa psihică a devenit masivă în Franţa şi atinge deja toate categoriile populaţiei. Dincolo de cifre, care sunt cauzele acestor fenomene? Ce spun acestea despre funcţionarea societăţii noastre? Pentru a răspunde la aceste întrebări, Patrick Coupechoux a condus o anchetă printre cei care suferă şi cei care îi îngrijesc. Toate persoanele pe care le-a întâlnit, manageri în cadrul multinaţionalelor, muncitori, medici de medicina muncii, psihiatri, sindicalişti… depun mărturie: în centrul acestei suferinţe se află munca şi noile forme de organizare, dispariţia colectivelor, stimularea competiţiei între indivizi, sabia lui Damocles a precarizării şi a marginalizării şi, deasupra tuturor, izolarea. Dincolo de organizaţie se află o societate care a făcut să dispară vechea solidaritate în profitul „omului economic”, individului comercial, liber şi performant. O societate care maltratează din ce în ce mai mult individul, lăsându-l pradă unei veritabile „patologii a solitudinii”. „Această lucrare propune un parcurs empiric şi intelectual de mare amploare ”, scrie Christophe Dejours în prefaţa sa, a cărui originalitate constă în aceea că demonstrează că suferinţa este un „operator al înţelegerii comprehensibile a condiţiei umane în societate de neînlocuit”.

 

Sinuciderea în organizaţie
Ariane Bilheran

Recent, presa a indicat cu precizie acele organizaţii in care s-a auzit ecoul sinuciderilor la muncă. Franţa se situează într-o poziţie nefavorabilă în ceea ce priveşte numărul sinuciderilor şi a depresiilor, şi acest lucru nu este o noutate.
Şi totuşi, nu există nici o statistică viabilă cu privire la sinuciderile la muncă în timp ce prevenţia riscurilor psihosociale a devenit inevitabilă pentru organizaţii.
De ce sinuciderile la muncă fac să crească vânzările şi fascinează toate formele de mass media?
Au devenit oare acestea noile fapte diverse ale modernităţii?
Între scandal, fascinaţie, erezie şi contagiune suicidară, ecoul mediatic pare a releva un fetişism pentru sordid.  Mediatizarea scandaloasă a sinuciderii în organizaţie (şi nu neapărat în altă parte) reflectă o scenă care se joacă deseori în faţa şi pentru nişte martori, într-o dimensiune spectaculoasă, la care salariaţii asistă neputincioşi şi unde „patronul” întruchipează uneori un ţap ispăşitor vinovat de toate suferinţele.
Marginalizarea, hărţuirea, presiuni exagerate, management prin teroare, analiza legăturii dintre sinucideri şi formele de organizare a muncii este deja stabilită.
Această carte încearcă mai degrabă să adreseze întrebarea privind sensul (semnificaţia) sinuciderilor din organizaţie: melancolie, revendicare indentitară, renaşterea  stoicismului antic, postură romantică?
Nu va avea oare această recuperare mediatică a posturilor nobile consecinţe perverse?

Ariane Bilheran este fostă elevă a Şcolii Normale Superioare de pe strada Ulm (litereatură şi filosofie), psiholog clinician, doctor în psihopatologie, lector universitar. Conduce societatea Semiode în cadrul căreia desfăşoară o activitate de consultanţă, audit, expertiză, mediere şi consiliere pentru conducerea mai multor organizaţii privind calitatea relaţiilor umane la muncă. Este autoarea a numeroase articole şi cărţi în psihologie şi a fost nominalizată pentru premiul Who’s Who in the World pentru calitatea muncii ei şi a rezonanţei internaţionale.

Nou articol

În secţiunea Articole am adăugat un nou text, traducerea articolului Subjectivite, travail et action al lui Christophe Dejours, publicat în revista La pense, în 2001. Articolul explică unele dintre conceptele cu care operează psihodinamica muncii, respectiv cele de subiectivitate, muncă, inteligenţa corpului, acţiune deontică, regulile meseriei, recunoaştere, etc., precum şi ce contribuţie aduce psihodinamica muncii în analiza raportului dintre muncă – subiectivitate – sănătate psihică plasând explicaţia teoretică în contextul unei dezbateri privind acţiunea politică şi socială şi pledând pentru o reînnoire conceptuală a acestui raport.

Depresia cu origine profesionala

După Ucraina şi SUA, Franţa este a treia ţară în care depresiile cu origine profesională sunt cele mai numeroase. Prin intermediul a trei sectoare profesionale – sistemul bancar, platformele telefonice şi siderurgia – realizatorul Paul Moreira analizează acele forme de organizare şi gestiune  a muncii care pot constitui un pericol pentru sănătatea anagajaţilor. Travailler a en mourir (A munci până la moarte),  este un reportaj documentar Infrarouge care prezintă o serie de cazuri, din fiecare dintre cele trei domenii de activitate care au avut de suferit probleme de sănătate psihică cu origine profesională, şi modul în care s-au desfăşurat evenimentele.

Centralitatea muncii în construirea identităţii

Principală premisă de la care porneşte teoria şi modelul explicativ al psihodinamicii muncii este aceea că munca, ocupă un loc central în raport cu construirea identităţii şi de aceea, munca, nu va fi niciodată pe o poziţie de neutralitate din punct de vedere al sănătăţii psihice a individului, tocmai datorită rolului major pe care îl are munca în viaţa psihică a persoanei.
Christophe Dejours explică acest concept al dimensiunii antropologice a muncii.

Mai multe detalii găseşti aici.

New post – AMS

Afectiunile musculoscheletale

De ce ar fi AMS o preocupare din perspectiva psihopatologiei organizaţionale? Conform psihodinamicii muncii, între constrângerile organizaţionale şi apariţia acestor afecţiuni somatice care afectează mâinile, încheieturile şi membrele superioare, inclusiv coloana vertebrală, se intercalează o verigă intermediară esenţială: o disfuncţie la nivelul funcţionării psihice.

Vezi şi Un caz de AMS sub supervizare psihologică

Sinuciderea la locul de munca – accident de munca

In ultima perioada, se pare ca numarul pacientilor care acuza probleme de sanatate mentala legate de activitatea de munca sau de serviciu a crescut in tarile aflate la un nivel avansat de dezvoltare economica şi cu un inalt standard de viata. Problemele de natura psihopatologica erau pâna in urma cu aproximativ 20 de ani, marginale in raport cu volumul principal al cazurilor de care se ocupau medicii de medicina muncii şi care se inscriau in sfera problemelor fiziologice, ale corpului.

Insa lucrurile au inceput sa capete o alta directie, iar numarul persoanelor care cedeaza şi nu mai fac fata presiunilor cu care se confrunta in activitatea de munca a crescut, nu mai sunt cazuri marginale, din contra, constituie acum, o parte importanta din volumul de probleme care ajung in atentia medicilor de medicina muncii. Mai mult chiar, a aparut un fenomen nou, care nu se intâmpla in urma cu 20 de ani, respectiv sinuciderea la locul de munca. Sunt putine tarile in care se inregistreaza sau in care se colecteaza date statistice cu privire la acest fenomen, insa din unele estimari, in Franta de exemplu, au loc aproximativ 300 – 400 de sinucideri la locul de munca pe an.

Sinuciderile la locul de munca sunt, intr-adevar, o noutate şi un important semnal de alarma in acelaşi timp, asupra suferintei cu care se confrunta oamenii in activitatea de munca.